Praznicul Înălțării Sfintei Cruci, azi, 14 septembrie! Ce trebuie să faci azi, la ceas de sărbătoare, pentru a păstra sporul și bunăstarea în casa ta

Pe 14 septembrie, Biserica Ortodoxă sărbătorește Înălțarea Sfintei Cruci, cea mai veche și cea mai importantă dintre sărbătorile creștinilor ortodocși. Înălțarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii este a doua mare sărbătoare din calendarul creștin ortodox al lunii septembrie 2018. Înălțarea Sfintei Cruci este cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt.

Istoricul Sărbătorii

Pe data de 14 septembrie sărbătorim două evenimente importante legate de lemnul Sfintei Cruci: Înălțarea Sfintei Cruci și Sfințirea bisericii Sfântului Mormânt. Înălțarea solemnă a Sfintei Cruci, pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus pe Muntele Golgota, de către episcopul Macarie al Ierusalimului a avut loc în ziua de 14 septembrie în anul 335. La acest eveniment, documentele vremii precizează că au participat numeroși episcopi și foarte mulți credincioși, iar episcopul Macarie a dorit ca toți cei prezenți la solemnul eveniment să vadă Cinstita Cruce.

Totodată, Ziua Crucii are legătură cu un moment semnificativ din viața Sfinților Împărați Constantin și Elena. La Roma, împăratul Constantin trebuia să se lupte cu Maxențiu, un persecutor al creștinilor (307-312). Mai mult, acesta avea o oaste numeroasă, recunoscută în imperiu pentru vitejia ei. Istoricii spun că, în ajunul luptei, împăratului Constantin i s-a arătat pe cer, în plină zi, o cruce formată din stele strălucitoare, însoțită de inscripția: „Prin acest semn vei învinge!”

Noaptea, împăratul L-a visat pe Iisus purtând o cruce asemănătoare cu cea văzută pe cer, în plină zi. Atunci, împăratul Constantin a făcut o cruce mare din aur, pe care a aplicat-o pe steagul cu care a pornit în luptă cu Maxențiu. Și a învins! Cei mai mulți dintre războinicii lui Maxențiu au pierit în luptă, iar cei rămăși în viață au fugit. După izbândă, împăratul Constantin a trimis-o pe mama sa, Elena, să descopere crucea pe care a pătimit Mântuitorul Hristos.

La Ierusalim, aproape de Golgota, împărăteasa Elena a descoperit trei cruci identice: pe una se credea că a fost răstignit Iisus, iar pe cele două se spunea că au fost crucificați doi tâlhari. Împărăteasa era însă mâhnită că nu știa care este Crucea căutată. Enigmă a fost dezlegată de Macarie, Patriarhul Ierusalimului, de atunci, în urma unei minuni. Pentru că în localitate murise o tânără dintr-o familie aristocrată, patriarhul a apropiat fiecare cruce de fata moartă. Tânără a înviat și l-a lăudat pe Dumnezeu, când ierarhul a așezat lângă ea crucea pe care a pătimit Iisus. Vestea s-a răspândit în tot ținutul, iar biserica a devenit neîncăpătoare. Credincioșii și-au exprimat dorința să vadă cinstita cruce, iar patriarhul Macarie a înălțat-o deasupra amvonului în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, în anul 335 d.H, în uralele entuziaste ale mulțimii. De atunci, în fiecare an, la 14 septembrie este prăznuită ziua Înălțării Sfintei Cruci.

Tradiții pentru spor și sănătate

În calendarul popular, sărbătoarea este numită Cârstovul Viilor (pentru că atunci începe culesul viilor) și Ziua Șarpelui. Denumirea de Cârstov provine din vechea denumire slavonă – Krestovu deni (adică Ziua Crucii), iar sărbătoarea Culesului viilor este frecventă în zonele deluroase, în cele sudice, precum și în cele viticole. În ziua praznicului, în aceste ținuturi se dă startul culesului viilor. Cealaltă denumire a sărbătorii, Ziua Șarpelui, este întâlnită în toate zonele rurale din țară. Prin tradiție, se crede că, din această zi, șerpii și toate reptilele se adăpostesc în ascunzișuri subterane și hibernează timp de șase luni, până în primăvara următoare, în ziua de 17 martie. La acea dată este sărbătorit Cuviosul Alexie care, în calendarul popular, este considerat patronul tuturor viețuitoarelor care au hibernat începând cu data de 14 septembrie.

Ziua Crucii, așa cum se numește sărbătoarea în popor, este cinstită prin post, prin rugăciune și prin praznice. Credincioșii postesc pentru sănătatea familiei, pentru spor și pentru ca bunăstarea să se păstreze în casele lor.

Credincioșii sfințesc la biserică ulcele noi pline cu miere și lapte; de toartă cănițelor se leagă câte un fir de ață roșie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor decedate.

În această zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepene, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.

De Ziua Crucii, începe și culesul viilor în multe zone viticole din țară. Mai există obiceiul ca preotul din parohie să sfințească via și butoaiele cu vin, pentru ca gospodarul să se bucure și anul viitor de o recoltă bogată. Doar strugurii din ultima tufă de vie nu trebuie culeși. Ei sunt păstrați ca ofrandă pentru păsările cerului și se numesc în limbaj popular „Strugurii lui Dumnezeu”.

În această zi se bat nucii în gospodăriile în care ritualul nu a fost împlinit de Sfânta Maria Mică. Tot acum, se adună ramuri de alun din păduri. Se spune că atunci când sunt recoltate de Ziua Crucii, aceste ramuri primesc puteri miraculoase și sunt folositoare fântânarilor care vor să descopere noi izvoare subterane.

În tradiția populară, frunzele și florile de busuioc, mentă, maghiran și cimbru sunt considerate plante magice. În ziua praznicului, aceste plante se sfințesc la biserică. Florile de busuioc sfințite în această zi alină durerile, chiar și migrenele puternice sau durerile de dinți.

De Ziua Crucii, în gospodăriile în care pomii nu mai au rod se face un ritual cu efect curativ. de ramurile acestor pomi se leagă cruci împletite din tulpini de busuioc sfințit la biserică și din tulpini târâtoare de castraveți și de pepeni, pentru ca rodul să se adune din nou pe ramurile pomilor care nu mai rodesc.

Monedele sfințite la marele praznic împărătesc, păstrate alături de o cruciuliță în portofel, aduc belșug și spor în munca de fiecare zi a credinciosului care respectă obiceiul.

Prognoze meteorologice străvechi

Dacă în ziua de 14 septembrie cocorii se pregătesc de plecare, înseamnă că vremea se răcește. Dacă tună în această zi, urmează o toamnă lungă. În schimb, dacă se adună cârduri de ciori gălăgioase, în curând va cădea bruma. Ziua Crucii vestește sfârșitul verii și intrarea în drepturi a toamnei.